Institutul Naţional de Statistică confirmă: mai puțin de 12% dintre români fac sport zilnic. Nici la speranţa de viaţă nu stăm mai grozav.  România este printre ultimele țări din Europa, cu o medie de 75,9 ani, comparativ cu cea europeană de 78,2 ani.

Copiii cu vârsta cuprinsă între 5-14 ani și tinerii între 15-24 ani reprezintă categoria care realizează activităţi fizice  cel mai des. Aceștia reprezintă un procent semnificativ. După această vârstă, ponderea persoanelor care fac sport scade semnificativ, până la 0,3% la persoanele de 75 de ani şi peste.

Românii, printre cetăţenii europeni care trăiesc cel mai puţin

Institutul Naţional de Statistică: România se află în grupul ţărilor cu cele mai mici valori din UE în ceea ce priveşte speranţa de viaţă la naştere – 75,9 ani. Nivelul mediu al speranţei de viaţă din ţările Uniunii  este de 78,2 ani. Ţări cu speranţă de viaţă mai mică decât România sunt Letonia, Lituania şi Bulgaria. Între ţările cu cea mai mare speranţă de viaţă din Uniunea Europeană se numără Spania (83,5 ani), Italia (83,4 ani). Femeile trăiesc, în medie, cu 5,5 ani mai mult decât bărbaţii. Statisticile europene, arată că femeile din Uniunea Europeană trăiesc, în medie, 83,7 ani. Speranţa medie de viaţă a bărbaţilor este de 78,2 ani.

Cercetătorii afirmă că această diferenţă este explicată în mare parte de stilul de viaţă, mai sănătos în cazul femeilor. În România, speranţa de viaţă la naştere a fost în anul 2019 de 72,5 ani pentru bărbaţi şi de 79,6 ani pentru femei. Speranţa de viaţă sănătoasă la naştere pentru femei a fost de 60,6 ani, iar pentru bărbaţi de 59,9 ani. La nivelul UE, în anul 2019, ecartul dintre femei şi bărbaţi pentru speranţa de viaţă sănătoasă la naştere este de 0,7 ani, în favoarea populaţiei feminine.

România printre codaşele Europei la alimentație

Din totalul populaţiei României de peste 15 ani, doar puțîn peste 8,% urmează un regim alimentar adecvat. În cazul populaţiei din mediul rural se remarcă o pondere mai ridicată, faţă de cea din mediul urban. Regimul legat de consumul de sare 72,8 în mediul rural faţă de 69,9% în mediul urban. În cazul populaţiei din mediul urban se remarcă un regim sporit al numărului de calorii consumate (28,0% faţă de 19,6% în mediul rural) şi a consumului de zahăr (53,0% faţă de 48,5% în mediul rural).

O scădere se înregistrează în cadrul cosumului de fruncte în mediul rural. Aceștia consumă fructe în procent de 20%, pe când procentul celor din mediul urban se ridică la 32%. Ponderea persoanelor din mediul urban care consumă zilnic legume este de 22,0%, mai mare cu 7,9 puncte procentuale decât cea din mediul rural, iar cea care consumă legume de 4-6 ori pe săptămână este de 37,1%, mai mare cu 7,5 puncte procentuale decât cea din rural.

Sursa foto Google