Societatea civilă solicită ministerului Educației o soluție pentru garantarea unui număr minim de zile de școală într-un an calendaristic. Aceștia cer măsuri concrete pentru ca România să nu mai aibă cel mai comprimat an școlar din Uniunea Europeană. Societatea Academică Română împreună cu anumite asociații ale elevilor din mai multe multe județe și ONG-uri, au adresat această solicitare Guvernului și Parlamentului.

„Dreptul la educație este un drept garantat de Constituția României, dar și de Convenția privind drepturile copilului. An de an, structura anului școlar este dezbătută la nivelul Ministerului Educației. Această procedură generează, la nivelul opiniei publice, nenumărate neînțelegeri. Elevii nu pot merge la școală vara, pentru că unitățile de învățământ preuniversitar nu sunt dotate cu sisteme performanțe de aerisire, aer condiționat, elevii nu pot merge la școală iarnă, pentru că unitățile de învățământ preuniversitar nu sunt dotate cu calorifere și aparate de încălzire”.

„Mai multă școală pentru copiii României”

În tot acest peisaj, elevii sunt cei mai dezavantajați. În toată această dezbatere, interesul superior al copilului (respectarea dreptului la educație de calitate) pare a fi subordonat altor interese. Cum facem că elevii să beneficieze de mai multă școală, de acces extins la știință și alfabetizare? Este un răspuns la care guvernanții au ezitat, ani la rând, să ne ofere răspunsuri punctuale”, afirmă organizațiile semnatare, reunite în Coaliția „Mai multă școală pentru copiii României„.

Acestea invocă un raport referitor la programul școlar în Europa. Din acesta rezultă că România este una dintre cele 3 țări europene care au cele mai puține zile de școală din Europa: în jur de 165, la fel că Malta și Albania.

Conform aceluiași raport, realizat de Agenția Executivă pentru Educație a Comisiei Europene, analiză făcută pe anul școlar în curs arată că la polul opus se află Danemarca și Italia, cu 200 de zile de școală. 

Analfabetismul funcțional este la apogeu (aproximativ 44%). La testarea PISA 2018, România obțînând cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani

„Într-un an școlar având doar 33-34 de săptămâni, programa școlară trebuie parcursă într-un ritm dinamic, de multe ori actul educațional devenind unul fuserit. Astfel, elevii și profesorii ajung să se plângă de curriculum încărcat.

Totuși, cum se face că, deși încărcată, programa nu livrează pentru copiii României? Analfabetismul funcțional este la apogeu (aproximativ 44%), la testarea PISA 2018, România obțînând cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani. O acțiune urgență în vederea garantării numărului minim de zile de școală într-un an calendaristic se impune pentru a asigura un proces educațional care să urmeze principiile echității și calității.

În urma dezbaterii din ultimele zile, Sorin Cîmpeanu, a decis modificarea structurii anului școlar astfel încât vacanță de primăvară să fie prelungită. „În România, dreptul la educație s-a transformat într-un drept la vacanță”, susțin membrii Coaliției „Mai multă școală pentru copiii României„.

Câteva cerințe ale celor care au înaintat proiectul

• Un număr minim de zile de școală într-un an calendaristic, mai mare decât 165 (cât avem în acest an școlar). Un număr obținut în baza unui algoritm de calcul stabilit de experți educaționali. O propunere în acest sens este media nr. zilelor de școală din primele 10% țări în topul testărilor PISA;
• Asumarea unor măsuri concrete acum pentru că România să nu mai aibă cel mai scurt an școlar din Uniunea Europeană;
• Extinderea actualului program de educație remedială pentru că acesta să poată să fie continuat și pe perioada vacanței de vară. Activitățile remediale, găzduite de școli, să poată fi organizate și cu sprijinul voluntarilor și/sau al organizațiilor neguvernamentale
• Începerea cursurilor pentru anul școlar 2021-2022 pe 1 septembrie 2021. Astfel se vor putea recupera decalajele în învățare;

Mai multe detalii aici